Iata doua intrebari pe care mi le-as pune eu….

Cred ca nu exista raspunsuri bune si raspunsuri gresite; exista raspunsuri posibile, optiuni si libertatea de-a alege. Eu nu cred in retete si ma feresc de clisee. Admit ca sunt necesare intr-o masura si in anumite aspecte ale vietii noastre. Eu incerc sa ma limitez la cele fara de care nu se poate. Voi incerca sa fiu de ajutor celui care isi pune macar una din cele doua intrebari…

“Daca prima piatra este pusa stramb, atunci peretele va fi stramb pana sus” spune un proverb persan.

Ma gandesc la mine, cea care eram cu cinci ani in urma… Mi-ar fi fost de folos un coach; nu cu cinci ani ci cu multi ani in urma, poate chiar dupa terminarea liceului. As fi scutit ani de deriva daca stiam ceva despre busola. Acum privesc in urma si ma minunez de omul care nu stia de ce face ceea ce face, care nu isi propunea obiective, care nu stia efectiv ce isi doreste de la viata. Am trait ca un somnambul destui ani… am fost un personaj in Matrix. Din pacate asta nu este o figura de stil, este realitatea multora dintre noi.

Tu cat de bine te cunosti? In ce masura prezentul este masura efortului sau creativitatii tale? Ai intrebari carora nu le-ai gasit raspunsul? Stii incotro te indrepti?

De ce coaching?

De ce nu vanezi pentru a manca o friptura? De ce mananci salata si nu mergi sa culegi radacini din padure? Simplu…pentru acelasi motiv pentru care aprinzi becul si te astepti sa lumineze, chiar daca nu stii sau nu intelegi legile electricitatii. Traim in secolul XXI si fiecare individ cu scaun la cap intelege ca isi atinge mai repede si mai usor scopul plecand de la niste postulate decat incercand sa reinventeze istoria pentru a-si demonstra ca anumite lucruri functioneaza exact in felul in care se stie despre ele ca functioneaza. Si mai trebuie sa tinem cont de faptul ca fiecare dintre noi are anumite abilitati, anumite cunostinte, o inteligenta, mai mult sau mai putin limitative si orientate spre un domeniu sau altul.

Pur si simplu pleci de la niste lucruri cercetate, verificate, general acceptate ca valabile la un moment dat, pentru a construi mai departe pe masura capacitatii, creativitatii, deschiderii, eforturilor proprii.

“Otelul si fierul din acelasi cuptor ies; unul ajunge palos, altul potcoava la magar” spune un alt proverb persan.

Traim in era informationala si teoretic toti avem acces la aceeasi informatie. Practic insa, cat de diferite sunt lucrurile?

Numerosi oameni de stiinta dau informatiei o acceptiune fizica, considerand-o componenta originala a Universului alaturi de materie si energie. Tom Stonier (biolog si fizician) sustinea ideea ca “informatia este o expresie a organizarii energiei si materiei in evolutia Universului. Oamenii sunt expresia evolutiei naturale a organizarii materiei, energiei si informatiei.” (1990 – Information And The Internal Structure Of The Universe)

Mie imi place aceasta definitie a Omului si cred ca Omul poate fi influentat in devenirea lui la nivelul oricareia dintre cele trei dimensiuni, insa in mod special la nivel informational.

Probabil de aceea am imbratisat meseria de terapeut, coach…sau cum imi place mie sa numesc aceasta chemare – de calauza. Nu punctul terminus este de interes pentru mine, ci calatoria in sine. Cati dintre noi acordam un interes special calatoriei?

Ai analizat vreodata, cu atentie, tiparul tau de calator? … Poate fi o metafora interesanta.

Poate am raspuns, poate nu la intrebarile cu care am inceput. Important este ca exista optiuni si libertatea de-a alege.

“A fi liber inseamna, inainte de toate, a fi responsabil fata de tine insuti. Esti liber – adica esti responsabil de viata ta; o poti pierde sau o poti crea, devii automat si ratat sau om viu si intreg.” … pana voi gasi un fel mai frumos de a spune, il citez pe Mircea Eliade.